Ecouri la Simularea EN din martie 2019 – Interviu cu Radu Gologan

Odată cu anunţarea rezultatelor la dubla Simulare la Evaluarea Naţională de anul acesta s-a pornit din nou cunoscutul „scandal”: presa analizează şi strigă – în numele societăţii şi al părinţilor – iar marile peronalităţi răspund la întrebările puse în fel şi fel. Pe d-na Ministru Andronescu am auzit-o pe la toate buletinele de ştiri. Ce va ieşi din acţiunile preconizate de dânsa „om videa!”, cum spunea un filozof de rând, sau, cum spunea bunică-mea în situaţii de criză, „a fi cum a fi!”.

Interviul de pe Hot News cu dl. Profesor Radu Gologan de sâmbătă, 30 martie 2019, aduce câteva puncte de vedere neevidenţiate până acum în mod oficial şi merită analizat în câteva citate. Respectivul video-interviu luat de Andreea Ofiţeru, este de găsit la adresa https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-23059411-video-interviu-iau-elevii-note-mici-matematica-profesorul-gologan-antrenorul-olimpicilor-predarea-trebuia-schimbe-masiv-odata-tehnologia-copiii-percep-informatia-altfel-decat-acum-40-ani.htm?cfathp

*

Matematica nu s-a schimbat şi nici nu e mai grea decât înainte, dar cu toate acestea notele copiilor la evaluările naţionale sunt mai mici. Care este explicaţia? Profesorul Radu Gologan pune declinul învăţării matematice pe seama faptului că predarea nu s-a schimbat masiv cum ar fi trebuit de fapt, date fiind tehnologia şi modul copiilor de a percepe informaţia altfel decât acum 40 de ani: „Asta îi face să respingă, în mare parte, lucrurile pe care ei le văd formale şi care pentru foarte mulţi nu au niciun fel de frumuseţe în legăturile lor cu realitatea”. Punctul nevralgic este, în opinia sa, că există „foarte puţină pregătire didactico-pedagogică şi foarte puţină didactică a predării matematicii” în cazul profesorilor.

Într-adevăr, de obicei pregătirea didactică a studenţilor nu este luată în seamă serios. Sunt foarte puţine licee în care studenţii trimişi de la Matematică să facă practică pedagogică sunt luaţi în serios. Dar nici pregătirea didactică a actualilor profesori prin diversele cursuri de formare continuă nu este luată cu adevărat în serios, nici de către formatori, dar nici de către cursanţi, care o tratează ca o simplă formalitate. Astfel, dl. Gologan spune explicit: Este o problemă de pregătire a profesorilor. (…) ducem lipsă de profesori tineri, care să continue o activitate care era un atu al educaţiei româneşti, profesori de matematică capabili să înţeleagă bine programa şi să o predea mai departe.

În acest interviu dl. Prof. Gologan începe cu următoarea idee: programa s-a mai simplificat un pic. Mai ales în ultima vreme încercăm să dăm nişte indicaţii autorilor de manuale în aşa fel încât manualele să fie mai aerisite şi să nu se insiste pe chestiuni foarte riguroase. Regăsim aici ideea despre care am atenţionat şi cu alte ocazii: stradania din partea autorităţilor este de a simplifica şi descongestiona materia de gimnaziu, cel puţin la clasele 5-6 unde avem deja şi manuale noi.

Iată cum vede Radu Gologan situaţia profesorilor din preuniversitar: Profesorii de matematică, pe care îi ştiu foarte bine acum, sunt o masă destul de speriată de ce vine de sus, de lucrurile formale pe care trebuie să le facă. Pentru că nu ministrul este cel care dă ordine ca birocraţia să crească. Ministrul se gândeşte să reducă birocraţia şi atunci vine cu câte o idee nouă care în loc să le distrugă pe celelalte vechi se adaugă la ele. (…) Astfel, dosarul catedrei a ajuns acum să fie plin de fişe de toate felurile.
Finalul interviului păstrează această linie: Dacă aţi fi ministrul educaţiei care ar fi prima măsură pe care aţi lua-o? Radu Gologan: Asta numai dacă aş visa. În primul rând, aş distruge birocraţia. Sunt convins că ar fi o luptă teribilă pentru un astfel de om care ar încerca să distrugă birocraţia din sistem, pentru că asta e cea mai rezistentă fiară din orice societate. Atunci când s-a instalat nu poţi să-i faci nimic. Poţi să fii ministru, cât de bun ai fi, eşti mâncat la prima posibilitate (cu prima ocazie).

Acestea ar fi câteva gânduri spicuite din respectivul interviu, cu câteva scurte comentarii punctuale. Recomand oricui să citească articolul integral, respectiv să asculte înregistrarea interviului, precizând că eu nu am preluat nici măcar un sfert din ideile expuse. Subiectul nu este nici pe departe epuizat, unele afirmaţii din acest interviu necesitând o aplecare mai detaliată şi mai profundă asupra afirmaţiilor în cauză, aşa că închei cu un clasic VA URMA! CTG

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *