Reducere zero

Haideţi să mai şi râdem!

Poza de faţă este reală! (este făcută prin primăvară într-un magazin foarte cunoscut). Concluziile le trageţi singuri (despre ce şcoală a făcut persoana care a scris afişul respectiv, despre politica unor magazine de a încerca să fraierească clienţii etc.).

Şeful raionului de matematică

Pi-day?

Anul acesta nu a prea fost timp prin şcoli de sărbătorit ziua lui pi, pentru că toată lumea era ocupată cu simulări (cum ar fi dacă ministerul ar planifica nişte activităţi din acestea obligatorii pentru toată lumea de ziua lui Eminescu, atunci când toţi colegii de Română fac activităţi speciale?).

Totuşi, noi i-am cântat numărului pi în 14 martie la ora opt Happy birthday to pi! Apoi le-am propus problemuţa cu mutatul unui chibrit (vezi postarea de anul trecut). Amintesc că noi am învăţat anul acesta despre lungimea şi aria cercului în semestrul I, aşa că elevii aveau deja o relaţie bună cu acest număr. Vă ofer momentul respectiv prin poza tablei după acel moment (problema este în partea dreaptă, propunerile lor dedesupt, iar rezolvarea în stânga). Pentru cei care nu cunosc, precizez că aproximarea 22/7 îi aparţine lui Arhimede şi a fost aproximarea practică dominantă pănă la apariţia fracţiilor zecimale.

Pi-fesorul de mate

Donald Trump şi numerele lui Fibonacci

Pe vremea când apăruse romanul Codul lui DaVinci multă lume din partea nematematică a societăţii se interesa despre detalii legate de numerele lui Fibonacci. Pur şi simplu erau la modă. Despre aşa-numita spirală a lui Fibonacci se găsesc foarte multe imagini pe internet, inclusiv unele destul de artistice (deosebit de interesante sunt câteva dintre acestea, ce se găsesc dând spre căutare fibonacci spiral hair flip). Ce caută în toată această preocupare matematico-artistică Donald Trump, asta nu ştiu să vă spun, dar de vreme ce tot a ajuns preşedintele SUA, m-am gândit că poate vreţi să vedeţi această poză. Oricum, toate laudele celui care a observat potriveala.

Echipa de campanie a partidului matematic

Churchill şi matematica

În ziarul magazin nr. 22 (3050) din 2 iunie 2016 găsim la pag. 4, în scurtul comentariu Churchill şi Kaiserul, următoarele: “… proaspătul  maior Winston Churchill (26 de ani pe atunci – în 1906). Viitorul prim-ministru al Marii Britanii activa în escadronul regal de husari din Oxfordshire. Churchill preferase să intre la cavalerie pentru că nu trebuia să înveţe matematică, disciplină pe care nu o agrea. …”  Şi când ne gândim că Churchill a câştigat al doilea Război Mondial cu ajutorul unui matematician – Alan Turing, cel care a descifrat mesajele maşinii de criptat naziste Enigma – , întrega situaţie capătă aspecte dea dreptul hilare.

Dacă tot am deschis ziarul magazin, în acelaşi număr, la pag. 15 găsim următorul banc:

Tatăl controlează caietul feciorului:

De ce scrii cârligele astea aşa de alungite?
Astea nu sunt cârlige, tată, sunt integrale.

Mathematikerfest

(că tot e vremea de Oktoberfest 🙂

Zice că o infinitate de profesori de matematică merg odată la o terasă. Primul comandă o bere; al doilea comandă o jumătate; al treilea cere un sfert de bere; al patrulea comandă o optime şamd. La care barmanului îi sare muştaru’ şi zice:

– Măi dragilor, nu puteţi comanda şi voi simplu două beri?

Matematica devreme

Exista persoane care ar dori să-i introducă pe elevi cât mai de timpuriu în învăţarea matematicii. Ca urmare apar oferte editoriale pe măsură. Vedeţi în poza alăturată oferta pentru aproape toate vârstele preşcolare. Eu nu înţeleg de ce sunt neglijaţi sugarii şi, poate ar trebui cineva să pornească în căutarea unor metode de învăţare a matematicii din perioada prenatală.

Gaşca cu pozaru’

Ordinea operaţiilor pe internet

Prin primăvară devenise virală, mai ales în Japonia, următoarea “problemă”, la care foarte mulţi dădeau un răspuns greşit:

Ceea ce în mod normal, noi, ca profesori am numi “exerciţiu”, certându-i eventual pe elevii care l-au greşit, acesta a devenit pe internet, în zona adulţilor, o adevărată “problemă”. Un studiu a arătat că doar 60% din tinerii de peste 20 de ani au rezolvat-o corect, faţă de un rezultatul de 90% al unui studiu similar din anii ‘80.

Ce se întâmplă? Lăsându-i de-o parte pe cei care greşesc la ordinea operaţiilor şi efectuează mai întâi scăderea, cei mai mulţi ajung la un răspuns greşit pentru că efectueză exerciţiul pe un calculator, chiar şi unul “ştiinţific”, unde segmentul central al exerciţiului este tradus drept 3 : 1 : 3 = 1, în loc de 3 : 1/3 = 9. O variantă mai corectă, fără folosirea fracţiilor, ar fi 3 : (1 : 3), dar şi aceasta ridică anumite probleme pe diferite calculatoare. Astfel, dintre răspunsurile incorecte, cele mai dese erau 3, 7 sau 9.

Legat de ordinea operaţiilor,  chiar şi numai despre acest aspect se găsesc multe exemple pe internet. Iată unul simplu, în forma sa “americănească”, (având ataşată şi o poză a lui Einstein pentru impresia artistică): Only for genius??  3 – 3 x 6 + 2 = ??

­Datele din această postare sunt preluate de la adresa https://www.yahoo.com/news/lot-people-having-trouble-math-161950574.html

Einstein, Zweistein şi cu Rammstein

La ce foloseşte matematica în viaţa reală?

Multă lume îşi pune această întrebare. Pentru cei care încă nu au un răspuns mulţumitor, pentru cei care nu au înţeles despre ce vorbea dl. Nicuşor Dan când acuza fraudarea alegerilor la primăria sectorului 1 al capitalei, explicând ceva despre statistici, pentru toţi cei care încă nu înţeleg la ce-i bună matematica, iată că am găsit pe net un răspuns suficient: