Churchill şi matematica

În ziarul magazin nr. 22 (3050) din 2 iunie 2016 găsim la pag. 4, în scurtul comentariu Churchill şi Kaiserul, următoarele: “… proaspătul  maior Winston Churchill (26 de ani pe atunci – în 1906). Viitorul prim-ministru al Marii Britanii activa în escadronul regal de husari din Oxfordshire. Churchill preferase să intre la cavalerie pentru că nu trebuia să înveţe matematică, disciplină pe care nu o agrea. …”  Şi când ne gândim că Churchill a câştigat al doilea Război Mondial cu ajutorul unui matematician – Alan Turing, cel care a descifrat mesajele maşinii de criptat naziste Enigma – , întrega situaţie capătă aspecte dea dreptul hilare.

Dacă tot am deschis ziarul magazin, în acelaşi număr, la pag. 15 găsim următorul banc:

Tatăl controlează caietul feciorului:

De ce scrii cârligele astea aşa de alungite?
Astea nu sunt cârlige, tată, sunt integrale.

Mathematikerfest

(că tot e vremea de Oktoberfest 🙂

Zice că o infinitate de profesori de matematică merg odată la o terasă. Primul comandă o bere; al doilea comandă o jumătate; al treilea cere un sfert de bere; al patrulea comandă o optime şamd. La care barmanului îi sare muştaru’ şi zice:

– Măi dragilor, nu puteţi comanda şi voi simplu două beri?

Matematica devreme

Exista persoane care ar dori să-i introducă pe elevi cât mai de timpuriu în învăţarea matematicii. Ca urmare apar oferte editoriale pe măsură. Vedeţi în poza alăturată oferta pentru aproape toate vârstele preşcolare. Eu nu înţeleg de ce sunt neglijaţi sugarii şi, poate ar trebui cineva să pornească în căutarea unor metode de învăţare a matematicii din perioada prenatală.

Gaşca cu pozaru’

Ordinea operaţiilor pe internet

Prin primăvară devenise virală, mai ales în Japonia, următoarea “problemă”, la care foarte mulţi dădeau un răspuns greşit:

Ceea ce în mod normal, noi, ca profesori am numi “exerciţiu”, certându-i eventual pe elevii care l-au greşit, acesta a devenit pe internet, în zona adulţilor, o adevărată “problemă”. Un studiu a arătat că doar 60% din tinerii de peste 20 de ani au rezolvat-o corect, faţă de un rezultatul de 90% al unui studiu similar din anii ‘80.

Ce se întâmplă? Lăsându-i de-o parte pe cei care greşesc la ordinea operaţiilor şi efectuează mai întâi scăderea, cei mai mulţi ajung la un răspuns greşit pentru că efectueză exerciţiul pe un calculator, chiar şi unul “ştiinţific”, unde segmentul central al exerciţiului este tradus drept 3 : 1 : 3 = 1, în loc de 3 : 1/3 = 9. O variantă mai corectă, fără folosirea fracţiilor, ar fi 3 : (1 : 3), dar şi aceasta ridică anumite probleme pe diferite calculatoare. Astfel, dintre răspunsurile incorecte, cele mai dese erau 3, 7 sau 9.

Legat de ordinea operaţiilor,  chiar şi numai despre acest aspect se găsesc multe exemple pe internet. Iată unul simplu, în forma sa “americănească”, (având ataşată şi o poză a lui Einstein pentru impresia artistică): Only for genius??  3 – 3 x 6 + 2 = ??

­Datele din această postare sunt preluate de la adresa https://www.yahoo.com/news/lot-people-having-trouble-math-161950574.html

Einstein, Zweistein şi cu Rammstein

La ce foloseşte matematica în viaţa reală?

Multă lume îşi pune această întrebare. Pentru cei care încă nu au un răspuns mulţumitor, pentru cei care nu au înţeles despre ce vorbea dl. Nicuşor Dan când acuza fraudarea alegerilor la primăria sectorului 1 al capitalei, explicând ceva despre statistici, pentru toţi cei care încă nu înţeleg la ce-i bună matematica, iată că am găsit pe net un răspuns suficient:

Happy Birthday to me!

Mulţumesc de cadouri!

Tocmai ce am împlinit 100 de ani! Ghiciţi în ce bază de numeraţie este exprimată astfel vârsta mea.

P.S. Ce bună ocazie să le explic elevilor ce-i cu bazele de numeraţie! Mai ales când le spun că şi prietena fiului meu, care tocmai termină facultatea, împlineşte 100 de ani, dar în altă bază (oare în care?). Asta pentru a-i lămuri pe elevi ce-i cu exprimarea aia de neînţeles din anumite probleme: “numărul scris în baza 10” (rămasă ca o cicatrice în exprimarea riguroasă şi pretenţioasă a profesorilor, de pe vremea când bazele de numeraţie se studiau puternic în clasa a V-a). Este clar că se pot găsi diferite conexiuni, de pildă faptul că 100 din diferite baze reprezintă de fapt pătratele perfecte folosite de elevi în mod obişnuit, adică în baza 10.

8 bile – Matematică distractivă în G.M.

De curând am căutat într-o cutie cu cărţi vechi şi am dat peste două caiete de Gazeta Matematică vechi. Într-una dintre ele (GM&F seria B, ianuarie 1958) am găsit următoarea problemă (E:1075, pag 49) clasificabilă uşor drept problemă de matematică distractivă (am modificat textul pentru elevii de azi):

Avem opt bile identice ca mărime, culoare şi textură; ştim că toate sunt la fel de grele cu excepţia uneia care este un pic mai grea (diferenţă insesizabilă la comparaţia în mână). Explicaţi cum putem stabili care este bila mai grea efectuând doar două cântăriri cu o balanţă.

Daţi problema aceasta la orice clasă şi bucuraţi-vă alături de elevi de ea. Ca adulţi, vă puteţi gândi şi de ce autorul (nesemnat) a dat 8 şi nu 9 bile.