Zero-uri monetare

– Am găsit mai devreme o bancnotă de 10 euro şi am aruncat-o că era falsă …

– De unde ştii că era falsă?

– Unde ai mai văzut tu zece euro scris cu doi de zero?

(din ziarul Făclia de Cluj, 4 aprilie 2018)

*

P.S. Am putea spune că bancurile sunt pure fabulaţii, dar nu-i neapărat aşa întotdeauna. De curând, la concursul Minutul de 1000 euro de la Europa FM, la întrebarea Câţi bani sunt într-un leu? (o întrebare din cele simple) ascultătoarea intrată în concurs a răspuns: 1000! Aşadar, You never know!

OIM 2018 la Cluj – Pe prima pagină

Afară plouă liniştit, în casă-i cald şi bine … Pardon, în polivalentă-i cald şi bine. Da, Clujul i-a primit pe cei mai buni elevi matematicieni din lume cu o vreme numai bună de “stat în casă şi făcut matematică”. A plouat aproape neîntrerupt de sâmbătă seara, duminică toată ziua, inclusiv în timpul festivităţii de deschidere, a plouat, iar în dimineaţa zilei de luni ploua cu ceaţă. Apoi, uitându-ne pe fereastră, odată cu începutul primei reprize de lucru a olimpicilor am văzut că soarele s-a pornit să arunce câte o scurtă geană printre nori.
După un început mai timid al relatărilor în presa locală, acest eveniment major a ajuns tot mai des pe prima pagină a ziarului Făclia de Cluj (principalul şi cel mai stabil factor de presă clujean). Despre relatarea acestui eveniment s-a ocupat M. Tripon şi îi mulţumim pe acestă cale. Vă prezint în continuare o selecţie din articolele apărute în timpul olimpiadei (cu comentariile sau completările personale de rigoare).
Luni, 9 iulie (pe prima pagină): Municipiul Cluj-Napoca “desemnat” Capitala Mondială a Matematicii. Articolul prezintă în mare câteva discursuri ale onorabililor veniţi la deschidere, în primul rând discursul Preşedintelui Iohannis. Printre altele, dânsul aminteşte de cele 7 ţări participante la prima OIM; totuşi, conform lucrării evocate într-un precedent articol, la prima OIM au participat 8 ţări: Bulgaria, Cehoslovacia, Germania Democrată, Polonia, Ungaria, URSS, Vietnam şi România ca ţară organizatoare. Mi-a plăcut citatul din Lucian Blaga ales de preşedinte: “Matematicianul este îmblânzitorul care a domesticit infinitul”. Sunt prezentate în continuare şi citate din discursurile Vicepremierului Ana Birchal, a Ministrului Educaţiei Naţionale, Valentin Popa şi a Inspectorului şcolar general clujean, Valentin Cuibus, managerul IMO 2018.
Miercuri, 11 iulie (tot pe prima pagină) sub titlul Matematica este pasiunea mea a fost publicat un interviu cu Hafez al-Assad, fiul preşedintelui Siriei, care a mai participat şi la precedentele două ediţii IMO (la Hong Kong şi la Rio de Janeiro). Printre altele acesta a spus că se consideră o persoană normală, că anul acesta a avut şi Bac, dar şi că i-a fost mai greu decât în anii trecuţi.
Joi, 12 iulie (doar pe pagina 11): A inceput evaluarea lucrărlori. Peste 300 persoane – evaluatori, lideri de ţară şi adjuncţi ai acestora – evaluează în aceste zile, la Grand Hotel Italia, din Cluj-Napoca, cele 615 de rezolvări propuse de concurenţii la OIM la cele 6 probleme date spre rezolvare. Competiţia propriu-zisă a durat două zile, în fiecare zi concurenţii având de rezolvat câte trei probleme. Timpul alocat pentru rezolvarea acestora a fost de 4 ore şi jumătate (în fiecare din cele două zile de concurs).
Sâmbătă, 14 iulie (evident, pe prima pagină): Aur, argint şi bronz pentru elevii români, la IMO 2018. Mai exact, o medalie de aur, o medalie de argint, două medalii de bronz şi două menţiuni au obţinut elevii români la OIM 2018…În ordinea aceasta:  Andrei Nicolae (1), Ciprian-Mircea Bonciocat (2), Edis Memiş (3), Mihnea-Gabriel Doica (1), Antonie Ciocan (1) şi Radu –Alexandru Iacob (1), de la 1-Liceul Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti; 2-Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu”; 3-Liceul teoretic Internaţional de Informatică Constanţa.
Cu rezultatele de anul acesta, România se situează pe locul 33 (129 puncte, la egalitate cu Franţa), într-un clasament pe ţări, pe primul loc fiind SUA (212 puncte, 5 medalii de aur şi o medalie de argint; un concurent cu punctaj maxim), pe locul 2 – Rusia (201 puncte; 5 medalii de aur şi o medalie de argint), pe locul 3 – China (199 puncte, 4 medalii de aur şi 2 de argint), pe locul 4 – Ucraina (196 puncte; 4 medalii de aur şi 2 de argint), pe locul 5 – Thailanda (183 puncte, 3 medalii de aur şi 3 de argint).
Este primul an, după 2015, când România obţine din nou o medalie de aur la IMO. Cel mai mare număr de medalii de aur (5) au fost obţinute de echipa României în 1987, iar cel mai mare punctaj (257 puncte) în 1962 şi în 1966.
Pentru a înţelege această avalanşă de medalii, trebuie să înţelegeţi următoarele aspecte. Fiecare problemă valorează 7 puncte (punctajul maxim 6 ∙ 7 = 42). Se acordă: medalie de aur pentru punctaj ≥ 31 puncte (48 de medalii de aur anul acesta), medalie de argint pentru punctaj ≥ 25 puncte (98 de medalii de argint anul acesta),  medalie de bronz pentru punctaj ≥ 16 puncte (143 de medalii de bronz anul acesta), menţiuni de onoare (138 anul acesta). Pe site-ul oficial al IMO sunt declaraţi 594 de participanţi din care 60 de fete, din 107 ţări. Vă recomand să studiaţi şi alte aspecte interesante despre rezultatele la această olimpiadă pe acest site la Country results şi la Individual results .
Tot în ediţia de sâmbătă-duminică a ziarului Făclia, pe ultima pagină mai este un articol: Olimpiada Internaţională de Matematică, la final. Închiderea a avut loc în Sala Sporturilor “Horia Demian”. Pe lângă cele de mai sus, aflăm că au fost doi olimpici care au obţinut punctajul maxim, unul din SUA şi celălalt din Regatul Unit. (…) Toţi vorbitorii la festivitatea de închidere a olimpiadei au apreciat la superlativ modul de organizare şi de coordonare al acesteia.

Noi, matematicienii de rând, le-am ţinem pumnii tuturor concurenţilor, tuturor, însă în mod special “alor noştri”. Oare câţi ne-am străduit să nu facem cum bine caracteriza un domn din Germania, cu care am lucrat în urmă cu doi ani, exact în timpul Campionatelor europene de fotbal? Acesta comenta, după ce naţionala Germaniei a fost eliminată în semifinală, analizând apucătura respectivă: dacă e victorie spunem că NOI AM CÂŞTIGAT!; dacă meciul este pierdut, spunem că ĂŞTIA AU PIERDUT! Apropos: la momentul OIM fuseseră eliminaţi şi ruşii de la “campionatul lor” de fotbal. Nu-i bai, şi nemţii au fost eliminaţi de la campionatul organizat de ei, şi brazilienii, aşa că ruşii au întrat şi aşa într-un club destul de select.

Suntem mândri de acest eveniment, OIM din nou în România, acum chiar la Cluj: suntem mândri ca români, suntem mândri ca matematicieni, indiferent de nivelul matematic practicat, şi suntem mândri ca clujeni de organizarea acestui eveniment în oraşul nostru, ajuns tot mai mult un adevărat city (cum bine cânta Pavel Stratan). Toate marile personalităţi matematice ale momentului au fost acum la Cluj. Pe lângă starea naturală de exaltare ar trebui totuşi să ne străduim să rămânem cât de cât cu picioarele pe pământ. În acest sens am gândit o mică comparaţie.

Matematica de la OIM seamănă cu matematica noastră de zi cu zi precum seamănă, de pildă, activitatea lui Usain Bold (8 medalii de aur la olimpiade, la 100m, 200, şi ştafetă 4x100m) cu activitatea unei persoane care face jogging într-o sâmbătă dimineaţa cu căştile în urechi prin Parcul Central din Cluj, alergând lejer printre punctele de servire la care activitatea se trezeşte cu greu după o seară lungă în cadrul unuia dintre multele festivaluri organizate vara aici. Da, şi la unii şi la ceilalţi folsim cuvântul matematică, tot aşa cum şi la cele două persoane evocate vom folosi cuvântul alergare.

Cred că totuşi un exemplu comparativ mai bun ar fi totuşi comparaţia dintre tenisul practicat de către Simona Halep şi tenisul practicat de către tot felul de fetiţe la diferite baze sportive şi vă las pe dvs. să găsiţi cât mai mullte diferenţe, dar şi conexiuni între cele două nivele. CTG

OIM 2018 la Cluj – Ce înţelege lumea

Marţi 3 iulie au început să sosească primii conducători de echipe la OIM. În vederea acestui pas Inspectorul general al ISJ Cluj, dl. Valentin Cuibus a ţinut o conferinţă de presă. Am aflat despre aceasta din ziarul local clujean Făclia care a prezentat cele spuse într-un articol la pagina 11. Da, aţi înţeles bine, la pagina 11 (din 12 în total, pentru neclujeni), în condiţiile în care, pe lângă articole despre faptele “de arme” ale diferiţilor politiciani locali sau naţionali, pe pagina 1 mai porneau şi alte două articole “vitale” pentru tot poporul: Cum a evoluat averea senatorilor clujeni? respectiv Rectorii universităţilor clujene devin cetăţeni de onoare ai municipiului, şi cu asta cred că am spus tot. Ce înţelege lumea din acest eveniment?

În urmă cu un an, când i-am spus unei nepoate de 30 de ani că se va organiza OIM la Cluj, m-a întrebat nedumerită: “Cum adică? Aia mare? Aia cu chinezii şi cu americanii?” Chiar şi cei care mai au oarece afinităţi cu matematica sau cu un matematician, întâmpină dificultăţi în a crede aşa ceva. Acestea se făceau întotdeauna la Bucureşti. “Acum, la Cluj?” Da! şi nu cred să existe persoană care are de a face cât de cât ceva cu matematica şi să nu simtă un profund sentiment de mândrie. Ce gândesc ceilalţi oameni? Mai nimic. Majoritatea nu realizează ce urmează să se întâmple în municipiul nostru. Pentru că majoritatea trăiesc într-un paralelism tâmp faţă de matematică. Iată un exemplu chiar de săptămâna asta (de luni 2 iulie).

A trebuit să cumpăr o cantitate mare de apă minerală de la unul din hipermarchet-urile clujene. Mai exact, am cumpărat 8 bax-uri de apă. La casă, domnişoara respectivă m-a întrebat câte am, iar eu i-am răspuns că opt, după care dânsa a murmurat “patruzeci”. N-am spus nimic; toată viaţa mea trebuie să corectezi diferiţi elevi care greşesc la matematică. Acum sunt în vacanţă. Dânsa şi-a făcut treburile acolo pe ecranul de la casă, am plătit cu cardul şi am plecat liniştit, să studiez bonul, parcă necrezându-mi urechilor. Şi într-adevăr, pe bon erau trecute 40 de butelii de apă. Cred că toţi avem astfel de poveşti, unele chiar mai tari decât poveştile pescăreşti, iar a mea se numeşte “6 la preţ de 5”. Pentru siguranţă vă ataşez poza bonului respectiv şi, spre comparaţie, poza cu cele 8 ∙ 6 = 48 de butelii de apă minerală. Asta se poate întâmpla dacă eşti copil cuminte şi înveţi tabla înmulţirii hărnicuţ, dar habar nu ai despre ce este vorba.

Da, fiecare cu matematica lui. Să revenim noi la a noastră. Cum am mai spus, pentru România aceasta este a 6-a ediţie de OIM organizată şi are loc exact în timp ce la ruşi au loc fazele finale ale Campionatului Mondial de Fotbal. Astfel ruşii rămân pe locul II în acest clasament al organizatorilor, cu “doar 5 ediţii OIM” organizate. Pentru cei care nu au avut timp să se intereseze, iată câteva date concrete:

Festivitatea de deschidere a olimpiadei va avea loc duminică 8 iulie; luni şi marţi sunt cele două zile de concurs (şase probleme, câte trei în fiecare zi în probe de câte patru ore). Ceremonia de încheiere va avea loc vineri 13 iulie. Să le urăm toate cele bune, atât organizatorilor, cât şi competitorilor. Vă las cu mascota concursului, un simpatic ursuleţ de pluş, imagine a ursului carpatin. CTG