OIM 2018 la Cluj – Pe prima pagină

Afară plouă liniştit, în casă-i cald şi bine … Pardon, în polivalentă-i cald şi bine. Da, Clujul i-a primit pe cei mai buni elevi matematicieni din lume cu o vreme numai bună de “stat în casă şi făcut matematică”. A plouat aproape neîntrerupt de sâmbătă seara, duminică toată ziua, inclusiv în timpul festivităţii de deschidere, a plouat, iar în dimineaţa zilei de luni ploua cu ceaţă. Apoi, uitându-ne pe fereastră, odată cu începutul primei reprize de lucru a olimpicilor am văzut că soarele s-a pornit să arunce câte o scurtă geană printre nori.
După un început mai timid al relatărilor în presa locală, acest eveniment major a ajuns tot mai des pe prima pagină a ziarului Făclia de Cluj (principalul şi cel mai stabil factor de presă clujean). Despre relatarea acestui eveniment s-a ocupat M. Tripon şi îi mulţumim pe acestă cale. Vă prezint în continuare o selecţie din articolele apărute în timpul olimpiadei (cu comentariile sau completările personale de rigoare).
Luni, 9 iulie (pe prima pagină): Municipiul Cluj-Napoca “desemnat” Capitala Mondială a Matematicii. Articolul prezintă în mare câteva discursuri ale onorabililor veniţi la deschidere, în primul rând discursul Preşedintelui Iohannis. Printre altele, dânsul aminteşte de cele 7 ţări participante la prima OIM; totuşi, conform lucrării evocate într-un precedent articol, la prima OIM au participat 8 ţări: Bulgaria, Cehoslovacia, Germania Democrată, Polonia, Ungaria, URSS, Vietnam şi România ca ţară organizatoare. Mi-a plăcut citatul din Lucian Blaga ales de preşedinte: “Matematicianul este îmblânzitorul care a domesticit infinitul”. Sunt prezentate în continuare şi citate din discursurile Vicepremierului Ana Birchal, a Ministrului Educaţiei Naţionale, Valentin Popa şi a Inspectorului şcolar general clujean, Valentin Cuibus, managerul IMO 2018.
Miercuri, 11 iulie (tot pe prima pagină) sub titlul Matematica este pasiunea mea a fost publicat un interviu cu Hafez al-Assad, fiul preşedintelui Siriei, care a mai participat şi la precedentele două ediţii IMO (la Hong Kong şi la Rio de Janeiro). Printre altele acesta a spus că se consideră o persoană normală, că anul acesta a avut şi Bac, dar şi că i-a fost mai greu decât în anii trecuţi.
Joi, 12 iulie (doar pe pagina 11): A inceput evaluarea lucrărlori. Peste 300 persoane – evaluatori, lideri de ţară şi adjuncţi ai acestora – evaluează în aceste zile, la Grand Hotel Italia, din Cluj-Napoca, cele 615 de rezolvări propuse de concurenţii la OIM la cele 6 probleme date spre rezolvare. Competiţia propriu-zisă a durat două zile, în fiecare zi concurenţii având de rezolvat câte trei probleme. Timpul alocat pentru rezolvarea acestora a fost de 4 ore şi jumătate (în fiecare din cele două zile de concurs).
Sâmbătă, 14 iulie (evident, pe prima pagină): Aur, argint şi bronz pentru elevii români, la IMO 2018. Mai exact, o medalie de aur, o medalie de argint, două medalii de bronz şi două menţiuni au obţinut elevii români la OIM 2018…În ordinea aceasta:  Andrei Nicolae (1), Ciprian-Mircea Bonciocat (2), Edis Memiş (3), Mihnea-Gabriel Doica (1), Antonie Ciocan (1) şi Radu –Alexandru Iacob (1), de la 1-Liceul Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti; 2-Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu”; 3-Liceul teoretic Internaţional de Informatică Constanţa.
Cu rezultatele de anul acesta, România se situează pe locul 33 (129 puncte, la egalitate cu Franţa), într-un clasament pe ţări, pe primul loc fiind SUA (212 puncte, 5 medalii de aur şi o medalie de argint; un concurent cu punctaj maxim), pe locul 2 – Rusia (201 puncte; 5 medalii de aur şi o medalie de argint), pe locul 3 – China (199 puncte, 4 medalii de aur şi 2 de argint), pe locul 4 – Ucraina (196 puncte; 4 medalii de aur şi 2 de argint), pe locul 5 – Thailanda (183 puncte, 3 medalii de aur şi 3 de argint).
Este primul an, după 2015, când România obţine din nou o medalie de aur la IMO. Cel mai mare număr de medalii de aur (5) au fost obţinute de echipa României în 1987, iar cel mai mare punctaj (257 puncte) în 1962 şi în 1966.
Pentru a înţelege această avalanşă de medalii, trebuie să înţelegeţi următoarele aspecte. Fiecare problemă valorează 7 puncte (punctajul maxim 6 ∙ 7 = 42). Se acordă: medalie de aur pentru punctaj ≥ 31 puncte (48 de medalii de aur anul acesta), medalie de argint pentru punctaj ≥ 25 puncte (98 de medalii de argint anul acesta),  medalie de bronz pentru punctaj ≥ 16 puncte (143 de medalii de bronz anul acesta), menţiuni de onoare (138 anul acesta). Pe site-ul oficial al IMO sunt declaraţi 594 de participanţi din care 60 de fete, din 107 ţări. Vă recomand să studiaţi şi alte aspecte interesante despre rezultatele la această olimpiadă pe acest site la Country results şi la Individual results .
Tot în ediţia de sâmbătă-duminică a ziarului Făclia, pe ultima pagină mai este un articol: Olimpiada Internaţională de Matematică, la final. Închiderea a avut loc în Sala Sporturilor “Horia Demian”. Pe lângă cele de mai sus, aflăm că au fost doi olimpici care au obţinut punctajul maxim, unul din SUA şi celălalt din Regatul Unit. (…) Toţi vorbitorii la festivitatea de închidere a olimpiadei au apreciat la superlativ modul de organizare şi de coordonare al acesteia.

Noi, matematicienii de rând, le-am ţinem pumnii tuturor concurenţilor, tuturor, însă în mod special “alor noştri”. Oare câţi ne-am străduit să nu facem cum bine caracteriza un domn din Germania, cu care am lucrat în urmă cu doi ani, exact în timpul Campionatelor europene de fotbal? Acesta comenta, după ce naţionala Germaniei a fost eliminată în semifinală, analizând apucătura respectivă: dacă e victorie spunem că NOI AM CÂŞTIGAT!; dacă meciul este pierdut, spunem că ĂŞTIA AU PIERDUT! Apropos: la momentul OIM fuseseră eliminaţi şi ruşii de la “campionatul lor” de fotbal. Nu-i bai, şi nemţii au fost eliminaţi de la campionatul organizat de ei, şi brazilienii, aşa că ruşii au întrat şi aşa într-un club destul de select.

Suntem mândri de acest eveniment, OIM din nou în România, acum chiar la Cluj: suntem mândri ca români, suntem mândri ca matematicieni, indiferent de nivelul matematic practicat, şi suntem mândri ca clujeni de organizarea acestui eveniment în oraşul nostru, ajuns tot mai mult un adevărat city (cum bine cânta Pavel Stratan). Toate marile personalităţi matematice ale momentului au fost acum la Cluj. Pe lângă starea naturală de exaltare ar trebui totuşi să ne străduim să rămânem cât de cât cu picioarele pe pământ. În acest sens am gândit o mică comparaţie.

Matematica de la OIM seamănă cu matematica noastră de zi cu zi precum seamănă, de pildă, activitatea lui Usain Bold (8 medalii de aur la olimpiade, la 100m, 200, şi ştafetă 4x100m) cu activitatea unei persoane care face jogging într-o sâmbătă dimineaţa cu căştile în urechi prin Parcul Central din Cluj, alergând lejer printre punctele de servire la care activitatea se trezeşte cu greu după o seară lungă în cadrul unuia dintre multele festivaluri organizate vara aici. Da, şi la unii şi la ceilalţi folsim cuvântul matematică, tot aşa cum şi la cele două persoane evocate vom folosi cuvântul alergare.

Cred că totuşi un exemplu comparativ mai bun ar fi totuşi comparaţia dintre tenisul practicat de către Simona Halep şi tenisul practicat de către tot felul de fetiţe la diferite baze sportive şi vă las pe dvs. să găsiţi cât mai mullte diferenţe, dar şi conexiuni între cele două nivele. CTG

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Solve : *
29 − 16 =