Uneori găsesc în caietele elevilor elemente atât de edificatoare despre cât de puţin înţeleg aceştia din ora de matematică (a mea sau a altor colegi) încât mă crucesc. Iată două exemple în acest sens: dintr-o singură lecţie, dar de la doi elevi diferiţi din şcoli diferite. Sunt convins că recunoaşteţi lecţia. Titus Crucitus
P.S. Oare lecţia să fie de vină, pentru că este prea abstractă pentru mulţi elevi?
Nu stiu daca ati vazut “Elementele lui Euclid”, varianta lui Oliver Byrne. Cartea se poate gasi aici https://archive.org/details/firstsixbooksofe00byrn/page/n3/mode/2up . Byrne a incercat sa faca cartea mai usor de inteles cu ajutorul unor diagrame colorate. El a redus mult numarul de explicatii in cuvinte. Accentul e pe diagrame colorate. Mentionez cartea lui Byrne fiindca cred ca poate sa fie o inspiratie pentru profesori din era moderna. Oliver Byrne este probabil unul din primii oameni care au realizat ca prezentarile vizuale pot fi mai eficiente in educatia copiilor.
Ca un “side note” pot mentiona ca eu am Euclid’s Elements tradusa de Thomas L. Heath . Traducerea lui Heath este considerata un clasic (in lumea Anglofona). Eu am editia publicata de “Green Lion Press”, o editie care este foarte buna si eleganta (toate cele 13 carti sunt puse intr-un singur volum).