La un an de la plecarea neaşteptată a academicianului Solomon Marcus dintre noi, postul naţional de televiziune a difuzat în 7 martie pe canalul TVR3 înregistrarea emisiunii Garantat 100% din 2008, în care Cătălin Ştefănescu l-a avut ca invitat pe cunoscutul matematician. Anumite părţi din emisiune capătă valenţe surprinzătoare prin prisma evenimentelor despre matematica şcolară din ultimii ani. În grabă am apucat să notez câteva citate, pe care doresc să le reiau şi să le comentez.
Singura educaţie eficientă este aceea care se prevalează de joc, nu numai la copii, ci şi la adulţi. Pentru cei care n-au citit partea 3-a a eseului despre predarea numerelor prime, postată la sfârşitul lui ianuarie, vă recomand să citiţi în acest sens pledoaria mea în favoarea includerii unor secvenţe de joc în procesul de predare (http://pentagonia.ro/numerele-prime-3-aspecte-metodico-didactice-ale-predarii/ ).
Învăţătura trebuie însoţită de o stare de plăcere; aici şcoala noastră eşuează. Şi despre această stare de bucurie, de plăcere am scris în nenumărate rânduri, încercând să combat atitudinea prezentă la mulţi profesori, de tipul “matematica este o treabă serioasă; chinuiala este un lucru obişnuit în matematică”.
Matematica şcolară a pierdut naraţiunea. Legat de aceasta, regretatul Solomon Marcus amintea un manual de trigonometrie al lui Traian Lalescu, în care variaţia funcţiei sinus era prezentată narativ ca o adevărată poveste. Reamintesc în acest sens citatul din Algebra lui Euler despre despre numerele prime şi descompunerea celorlalte numere în factori primi. Cât de frumos era prezentată narativ teoria la Euler! (de găsit tot în articolul mai sus menţionat)
Iată în final şi un citat redat de către Solomon Marcus din marele Einstein: Atâta vreme cât matematica se aplică în realitate, ea nu este corectă. Atunci când matematica este corectă, ea nu se mai aplică în realitate. Acest citat m-a uns pe suflet în sensul că, subliniază corectitudinea deciziei personale de a împărţi predarea numerelor iraţionale în clasa a VII-a în două părţi separate: în semestrul I numerele iraţionale în formă aproximativă, dar folosibilă în calcule cu aplicabilitate în realitatea practică, respectiv în semestrul al II-lea numerele iraţionale în forma lor exactă, algebrică, dar neaplicabilă în calcule din aplicaţii practice (vezi prezentarea din analiza proiectului de programă din februarie http://pentagonia.ro/analiza-proiectului-pentru-programa-de-matematica-din-gimnaziu-1-analiza-continuturilor/ ).
Titus Grigorovici