Impresii din Germania (2) ÔÇô Perlele elevilor dup─â Der Spiegel

Un prieten foarte bun din Germania, fost coleg din facultate, m-a a┼čteptat cu o carte minunat─â, cu un titlu cvasi-intraductibil, dar cu subtitlul: Noi r─âspunsuri comice ale elevilor (Neue witzige Sch├╝ler-Antworten, editat─â de revista Spiegel). Cartea reprezint─â o colec┼úie ale unor r─âspunsuri trimise de diferi┼úi profesori, r─âspunsuri ordonate ┼či comentate pe materii: traduceri din englez─â; realiz─âri sclipitoare la istorie etc. Exist─â ┼či un capitol cu cele mai bune scuze sau unul cu perle de la Bac. Unul din capitole trateaz─â ┼čtiin┼úele reale, chimia, fizica ┼či matematica. M-am g├óndit s─â v─â prezint c├óteva r─âspunsuri traductibile din aceast─â carte.

Întrebare: ai zece bomboane; cineva îţi cere două bomboane. Câte mai ai?
R─âspuns: zece! (clasa a 2-a)

Sarcină: Realizează mai întâi o schiţă a problemei.
Răspuns: Bărbaţii adevăraţi nu au nevoie de schiţă. (clasa a 9-a)

Întrebare: Inversul (valoarea întoarsă, pe germană Kehrwert) lui 5/6 este 6/5. Care este valoarea întoarsă a lui 9?
R─âspuns: 6.

Într-o lucrare de control: Prin anomalia apei înţelegem că apa la patru grade este mai rece decât la zero grade.

Întrebare: dacă turnăm împreună două pahare de apă, primul de 20 de grade, iar al doilea de 30 de grade, câte grade va avea apa pusă împreună?
Răspuns: 50 de grade, desigur! Comentariul profesorului: Super, înseamnă că s-a găsit soluţia la criza energetică! (clasa a 7-a)

├Änchei cu dou─â perle de la ora de englez─â ┼či una de la Bac:

Sarcină: Tradu în engleză cuvântul primar (în germană: Bürgermeister).
R─âspuns: Burgerking. (clasa a 5-a)

Sarcină: Cum îl întrebi pe un elev englez dacă este vegetarian?
R─âspuns: Are you a vegetable?

Sarcin─â: Prezint─â sf├ór┼čitul regimurilor comuniste pe exemplul Rom├óniei.
R─âspuns: Ciao Cescu!

O scurt─â analiz─â la 4 ani de pentagonia.ro

├Än urm─â cu patru ani porneam site-ul pentagonia.ro sub form─â de blog (mai mult sau mai pu┼úin personal) cu c├óteva g├ónduri ├«n minte. Trebuia s─â fac ceva pentru schimbarea matematicii din ┼čcolile rom├óne┼čti, mai ales de la nivelul gimnazial, unde foarte mul┼úi copii erau chinui┼úi de o matematic─â mult prea grea, ├«n numele unor principii care pentru mine p─âreau de mult apuse. Astfel, str─âdania acestor ani s-a ├«ndreptat ├«n propor┼úie de 99% spre gimnaziu, 0,99% spre ├«nv─â┼ú─âm├óntul primar ┼či doar 0,01% spre liceu.

Nu-mi permit a pretinde un merit ├«n schimb─ârile din ultimii ani, dar ├«mi permit m─âcar s─â m─â bucur de anumite aspecte la care, poate, agita┼úia mea pentagonez─â a contribuit c├óte pu┼úin (le enum─âr ├«n mod aleator), iar cei care a┼úi citit post─ârile de pe acest blog le ve┼úi ├«n┼úelege: Moise Guran vorbea ├«n acest ├«nceput de an ┼čcolar despre ÔÇťreforma din 1979ÔÇŁ; ├«n numele matematicienilor, Dl. Profesor Radu Gologan recuno┼čtea ca nefast─â didactic orientarea prea axiomatist teoreticist─â a pred─ârii ├«n cadrul reformei respective (Formalizarea bourbakist─â a matematicii este util─â cercet─ârii matematice ┼či ├«nv─â┼ú─âm├óntului superior de specializare, dar consider─âm acum, nefast─â didactic.), deci automat ┼či importan┼úa reset─ârii pred─ârii spre o abordare mai potrivit─â v├órstelor ┼čcolare; lungimea de und─â a actualei programe de matematic─â gimnazial─â este una mult mai logic─â ┼či mai uman─â pentru mintea ├«n formare a elevilor, iar exemplele pot continua mult ┼či bine.

Bucuria ce o tr─âiesc ├«n aceste momente este una deosebit─â: aproape c─â am impresia c─â sunt ├«ntr-un film din anii ÔÇÖ80, c├ónd Ceau┼čescu ├«i obliga pe rom├óni s─â ├«ndeplineasc─â planul cincinal ├«n 4 ani, iar toat─â lumea se gr─âbea s─â raporteze asta. Stima┼úi cititori, v─â mu┼úumesc din suflet c─â ├«mi vizita┼úi umilul blog (├«n zilele slabe cel pu┼úin 50 de acces─âri, ├«n zilele mai bune mult peste 100 de vizite). Titus G.

Coperţile cărţilor de matematică

Profesorul de matematic─â este deseori un personaj av├ónd aparent tente autiste fa┼ú─â de preocup─ârile ┼či percep┼úiile celor din jur. El este ocupat ├«ntotdeauna de lucruri mult mai serioase dec├ót cei din jurul s─âu. Profesorul de matematic─â nu se intereseaz─â at├ót de mult de lucrurile exteriore, consider├óndu-le superficiale: el face parte din cei care sunt preocupa┼úi de subiecte de profunzime intelectual─â inaccesibile majorit─â┼úii.

Autorul unei căriţi de matematică are toate gândurile sale îndreptate asupra conţinuturilor.

Coperta c─âr┼úii, design-ul acesteia ┼či imaginea ce se dore┼čte c├ót mai eficient─â din punct de vedere comercial, transmi┼ú├ónd un mesaj care s─â duc─â la v├ónz─âri c├ót mai bune de c─âtre editur─â, toate aceste aspecte nu intr─â ├«n preocuparea autorului. De acestea se ocup─â editura, care de obicei are un designer specializat, responsabil de realizarea coper┼úilor. Ce ┼čtie acesta despre matematic─â? De obicei nimic! Dac─â cineva de specialitate matematic─â interfereaz─â ├«n acest proces, poate se ob┼úine ceva mai coerent, dac─â nu ÔÇŽ Ce coper┼úi primesc c─âr┼úile dac─â nu se uit─â ┼či un matematician responsabil? Dumnezeu cu mila!

Pentru prima dat─â am remarcat acest aspect ├«n urm─â cu c├ó┼úiva ani c├ónd o editur─â vindea ni┼čte c─âr┼úi pentru vacan┼ú─â, a┼ča-numitele ÔÇťcaiete de vacan┼ú─âÔÇŁ, pentru clasa a VI-a, av├ónd pe copert─â desena┼úi c├ó┼úiva copila┼či ├«n costume de baie (desena┼úi ca propor┼úii cam de clase primare), care desenau aidoma lui Arhimede geometrie pe nisipul plajei. Iar desenele erau despre cercul trigonometric, adic─â de liceu. F─âc├ónd o medie aritmetic─â ├«ntre v├órsta plauzibil─â a acelor copila┼či ┼či v├órsta materiei desenate, se cam ob┼úinea clasa a 6-a (aceasta a fost o glum─â).

Anul ─âsta parc─â este infla┼úie ├«n acest sens: o carte de preg─âtire a Evalu─ârii Na┼úionale la clasa a 6-a pe a c─ârei copert─â vedem ecua┼úii complexe ┼či rela┼úii trigonometrice cu func┼úii exprimate ├«n radiani; un manual de clasa a 7-a av├ónd pe copert─â plin de elemente scrise haotic din matematica de liceu. Pentru a nu intra ├«ntr-un conflict oficial cu editurile respective prefer s─â nu postez imaginea acestor coper┼úi sau s─â amintesc numele editurilor, dar onora┼úii colegi vor putea fi aten┼úi ┼či vor g─âsi astfel de exemple, confirm├ónd spusele mele.

Exist─â ┼či exemple pozitive ├«n acest sens: o culegere cu teste de preg─âtire a examenului de EN de la sf├ór┼čitul clasei a 8-a, pe a c─ârei copert─â este imaginea cu rezolvarea unui exerci┼úiu chiar de clasa a 8-a (unii ├«l fac ├«n clasa a 7-a). Perfect, sau cum ar zice cineva: ÔÇťexact pe felieÔÇŁ (editura care are acest exemplu se reg─âse┼čte ┼či la categoria contra-exemple).

├Änchei cu un exemplu din domeniul caietelor: de cur├ónd am g─âsit ├«ntr-un magazin un caiet al unei firme str─âine produc─âtoare renumite (caietul este al filialei din Rom├ónia) pe a c─ârui copert─â este imprimat─â o imagine cu elemente de matematic─â parc─â scrise pe o tabl─â haotic, pentru a da impresia de geniu ├«n focul crea┼úiei (algebr─â ┼či geometrie, dar ┼či de chimie), av├ónd ├«ns─â precizat chiar pe copert─â cuv├óntul geometrie. Clar, nu? ├Äl deschid ca s─â v─âd dac─â este cu p─âtr─â┼úele sau cu foaie velin─â, ┼či ce-mi v─âd ochii? Foi cu linii pentru text! V─â da┼úi seama c─â am cump─ârat caietul respectiv cu 2 lei: oricui ├«l ar─ât r├óde ca la cel mai bun banc (primul a fost un domn ├«n fa┼úa noastr─â la cas─â, care se uita pu┼úin nedumerit de ce r├ódem: i-am ar─âtat caietul, mai ├«nt├ói coperta 2-3 secunde, apoi interiorul). Nu po┼úi s─â te ab┼úi; te pufne┼čte r├ósul instant. Made in Romania

P.S. ├Än urm─â cu 14 ani tratam cu editura Humanitas-Educa┼úional pentru publicarea unei culegeri de probleme de geometrie plan─â. Visam s─â punem pe copert─â imaginea unei picturi abstracte ale pictorului Wassily Kandinsky. Exist─â c├óteva foarte potrivite pentru a┼ča ceva, cu triunghiuri, cercuri ┼či diferite drepte. De ce s─â te chinui, c├ónd po┼úi lua de la cel mai bun? Dar de la editur─â mi-au explicat c─â ar fi foarte scump ┼či c─â ei au un designer angajat, care ÔÇô s─â stau lini┼čtit ÔÇô ne va ÔÇťdesignaÔÇŁ o copert─â foarte bun─â. ┼×i ├«ntr-adev─âr, a┼ča a fost: nu am ce s─â-i repro┼čez. A┼ča preten┼úios cum sunt, trebuie s─â recunosc c─â a fost o copert─â ok. De, vorbim totu┼či de personal angajat al unei edituri cu aten┼úie ┼či asupra aspectelor de sentiment, de sim┼úire. A trebuit ├«ns─â s─â mai a┼čtept jum─âtate de an ca s─â r─âsuflu u┼čurat: cartea a ap─ârut ├«n mai 2006, de ziua mea, ┼či de-abia atunci am v─âzut coperta. Titus G.

Impresii din Germania (1) ÔÇô Salut─âri de la Gauss

A┼ča a vrut via┼úa ca anul acesta s─â ajung ┼či ├«n vacan┼ú─â ├«n Germania, ┼či a┼ča a vrut s─â ajungem prin apropiere de G├Âttingen, a┼ča c─â ne-am dus cu familia ÔÇťs─â-l salut─âm pe GaussÔÇŁ (al─âturi de Weber). ┼×i l-am g─âsit bine-mersi. A┼úi remarcat? Nu la buchetul de flori m─â refeream. S─â ne uit─âm mai cu aten┼úie:



Cu ├«nc─âlzirea global─â, c─âldur─â mare ┼či prin Germania! S-o fi g├óndit cineva ┼či la s─âracuÔÇÖ Gauss. A┼ča c─â, fie Sommerfest, Septemberfest sau Oktoberfest, lua┼úi o bere ┼či spor la matematic─â ├«n noul an ┼čcolar! Prost, Ihr Lieben! (Noroc, dragilor!)