În ultimii 20 ani am putut fi martorii unui curent de gândire de excepţie care s-a manifestat prin apariţia unui număr mare de cărţi despre fenomenul matematic şi dezvoltarea matematicii, curent deosebit de efervescent, peste media anilor precedenţi. Au apărut în aceşti ani cărţi oarecum beletristice despre lumea matematicii, cu iz de popularizare a ştiinţei, cărţi ce pot fi lecturate de către orice persoană ce îndrăgeşte matematica (având amintiri pozitive de la orele de matematică din şcoală). Unele chiar sunt scrise nu de către matematicieni pur sânge, ci de către ingineri, ei arătând pentru omul de rând “cum gândesc această subspecie separată de oameni, numiţi matematicieni”.
În acest sens cărţile amintite sunt deosebit de importante pentru profesorul de matematică preuniversitară: ele ne învaţă cum să coborâm din înaltele sfere ale matematicii, jos pe pământul oamenilor de rând cu care trebuie să avem un contact real. Or, dacă le vorbim de prea sus, mult prea abstract şi teoretic, cei mai mulţi “nu ne mai aud”, adică nu ne mai înţeleg.
Un alt motiv pentru care profesorii ar trebui să studieze aceste cărţi îl reprezintă multitudinea de poveşti despre diferite momente din istoria matematicii. Cu acestea ne putem înfrumuseţa orele, prezentându-le elevilor matematica studiată mult mai umană.
Un al treilea motiv pentru lecturarea acestor cărţi îl reprezintă posibilitatea găsirii unor teme pentru opţionale. Noi am generat în acest fel un curs despre codificări deosebit de apreciat de elevii claselor mari de liceu, mai ales cei de la profilul uman.
Un al patrulea motiv pentru studiul unora din aceste cărţi este că ele ne deschid ochii în privinţa unor greşeli pedagogice majore ce ne sunt impuse prin programe şi manuale. Elevii vor înţelege uneori mult mai bine dacă le prezentăm ideile în forma apariţiei lor istorice, nu în forma refăcută acedemic; desigur că acest aspect nu este valabil întotdeauna, existând şi exemple în care “te apucă durerea de cap” sau eventual “te pufneşte râsul” când afli cum s-au chinuit iniţiatorii unor domenii matematice.
În eseul de faţă nu doresc să prezint în mod special vreuna din aceste cărţi, ci curentul în sine care s-a manifestat de fapt vreme de cca. 10 ani, în intervalul 1997 – 2007, începând cu Marea Teoremă a lui Fermat a lui Simon Singh şi încheindu-se în linii mari cu Îmblânzirea infinitului: povestea matematicii a lui Ian Stewart (cca. 12 ani în traducerile româneşti, în intervalul 2000 – 2011).
Iată în continuare lista cărţilor pe care am apucat noi să le găsim prin librăriile clujene în toţi aceşti ani (la finalul fiecărui titlu de carte am pus anul apariţiei româneşti şi în paranteză anul apariţiei originale în limba engleză).
Purtătorul curentului a fost desigur Editura HUMANITAS:
Simon Singh – Marea teoremă a lui Fermat 2000 (1997)*
Mario Livio – Secţiunea de aur, povestea lui phi …2005 (2002)*
Simon Singh – Cartea codurilor, istoria secretă …2005 (1999)*
Ian Stewart – Numerele naturii 2006 (1995)
Gale E. Christianson – Newton (seria Maeştrii Spiritului) 2006 (2005)
Charles Seife – Zero, biografia unei idei periculoase 2007 (2000)
Mario Livio– Ecuaţia care n-a putut fi rezolvată 2007 (2005)
Clifford A. Pickover – Banda lui Möbius 2007 (2006)
John D. Barrow – Cartea infinitului, Scurtă introducere…2008 (2005)
Ian Stewart – De ce Frumuseţea este Adevărul 2010 (2007)*
Keith Devlin – Partida neterminată, Pascal, Fermat şi scrisoarea…2010 (2008)*
Ian Stewart – Îmblânzirea infinitului, Povestea matematicii 2011 (2007)*
Mario Livio – Este Dumnezeu matematician? 2011 (2009)
David Berlinski – Unu, Doi, Trei, Matematica absolut elementară 2013 (2011)
Curentul a fost prefigurat în mod ciudat de către Editura HUMANITAS cu romanul:
Apostolos Doxiadis – Unchiul Petros şi Conjectura lui Goldbach 2003 (?)*
Această carte este absolut fabuloasă, fiind o ficţiune ce descrie incredibil de bine starea de matematician. Cei care s-au luptat cu ideile în matematică o vor savura din plin.
Câteva cărţi deosebite despre matematică au apărut şi la Editura Theta:
Paul J. Nahin – O poveste imaginară, Istoria numărului 2000 (1998)*
Keith Nevlin – Vârsta de aur a matematicii 2001 (1988)
Eli Maor – e Povestea unui număr 2006 (1998)
Eli Maor – Splendorile trigonometriei 2007 (1998)
Perechea lucrării lui John D. Barrow de mai sus a apărut la Editura Tehnică:
John D. Barrow – Mic tratat despre nimic 2006 (2000)
O poveste deosebit de romanţată a apărut la Editura NEMIRA:
Amir D. Aczel – Însemnările secrete ale lui Descartes 2008 (2005)*
O colecţie de articole foarte frumoase am găsit şi la Editura CADMOS:
Ion Ionescu – Povestiri ştiinţifice 2008 (după articole din 1941)
Ca supliment la Săptămâna Financiară a apărut la Editura LITERA:
Laurent Joffrin – Istoria Codurilor Secrete 2010 (2009), un rezumat cu completări la lucrarea lui Simon Singh (în opţionalul despre codificări, pe lângă aceste două lucrări am folosit şi exemplele de criptare din renumitul roman al lui Dan Brown – Codul lui Da Vinci publicat în 2007 la Editura RAO).
Pentru cei ce ar dori să pornească în lecturarea acestor cărţi, am ataşat câte o steluţă – desigur subiectivă – preferatelor noastre, rezistând cu greu tentaţiei de a le ordona într-un top al celor mai….
P.S. Un regret uriaş este faptul că, datorită cantităţii uriaşe de hârţogărie birocratică zilnică şi cursuri inutile pentru ciudatele puncte obligatorii, profesorii de matematică nici nu prea au când să mai citească toate aceste cărţi (cărţi din care s-ar perfecţiona cu adevărat). Şi să fim lămuriţi: lista cărţilor prezentată mai sus nu are pretenţia de a fi completă, nici în sensul lucrărilor traduse în limba română, nici în sensul general, al lucrările la nivel internaţional.
12 dec. 2015
Mariana Grigorovici
Titus Grigorovici