În urmă cu patru ani porneam site-ul pentagonia.ro sub formă de blog (mai mult sau mai puţin personal) cu câteva gânduri în minte. Trebuia să fac ceva pentru schimbarea matematicii din şcolile româneşti, mai ales de la nivelul gimnazial, unde foarte mulţi copii erau chinuiţi de o matematică mult prea grea, în numele unor principii care pentru mine păreau de mult apuse. Astfel, strădania acestor ani s-a îndreptat în proporţie de 99% spre gimnaziu, 0,99% spre învăţământul primar şi doar 0,01% spre liceu.
Nu-mi permit a pretinde un merit în schimbările din ultimii ani, dar îmi permit măcar să mă bucur de anumite aspecte la care, poate, agitaţia mea pentagoneză a contribuit câte puţin (le enumăr în mod aleator), iar cei care aţi citit postările de pe acest blog le veţi înţelege: Moise Guran vorbea în acest început de an şcolar despre “reforma din 1979”; în numele matematicienilor, Dl. Profesor Radu Gologan recunoştea ca nefastă didactic orientarea prea axiomatist teoreticistă a predării în cadrul reformei respective (Formalizarea bourbakistă a matematicii este utilă cercetării matematice şi învăţământului superior de specializare, dar considerăm acum, nefastă didactic.), deci automat şi importanţa resetării predării spre o abordare mai potrivită vârstelor şcolare; lungimea de undă a actualei programe de matematică gimnazială este una mult mai logică şi mai umană pentru mintea în formare a elevilor, iar exemplele pot continua mult şi bine.
Bucuria ce o trăiesc în aceste momente este una deosebită: aproape că am impresia că sunt într-un film din anii ’80, când Ceauşescu îi obliga pe români să îndeplinească planul cincinal în 4 ani, iar toată lumea se grăbea să raporteze asta. Stimaţi cititori, vă muţumesc din suflet că îmi vizitaţi umilul blog (în zilele slabe cel puţin 50 de accesări, în zilele mai bune mult peste 100 de vizite). Titus G.
Felicitari, va viziteaza si recomanda(pe Facebook) si presedintele SSMR, Radu Gologan.