Category: Distractiv

Calendarul acestui an este identic cu calendarul din 1990 (un ciclu complet de repetare de 28 de ani), dar repetă şi calendarele din 2001 şi din 2007. Dacă cumva aveţi păstrat un calendar drag din aceşti ani puteţi să-l folosiţi liniştiţi (eu, de pildă, am scos de la naftalină un calendar din 2001, din vremea când doar visam să rezolv problema repetării calendarului).

Pentru cei care doriţi să vă confecţionaţi un calendar dodecaedric pentru 2018, pentru uz personal sau de confecţionat cu elevii la clasă, puteţi descărca modele pdf de la adresa http://craftmeister.marliescohen.com/2017-dodecahedron-cube-calendars-are-ready/dodecahedron-2018-bw/ unde se găsesc cu diferite variante de fundal. Iată încă o adresă posibilă: https://www.apieceofrainbow.com/printable-calendar-template-2018-calendar-3d/, de unde am descărcat şi următoarea poză.

M&TG

În urmă cu doi ani am găsit în revista Crafty (special BURDA STYLE) o idee foarte interesantă de steluţă pe baza unei pentagrame, steluţă pentru care trebuie să adunăm doar o mână de ace de pin (15, 20, eventual 25 smocuri de ace) şi cinci elastice de o culoare potrivită (acestea se pot înlocui ulterior asamblării cu fire mai potrivite sărbătorilor de iarnă, un roşu frumos, ceva auriu etc.). În funcţie de lungimea acelor găsite, steluţa obţinută este mai compactă sau mai mare. Este evident că această steluţă poate fi folosită ca pretext pentru o ultimă oră de “matematică” înainte de Crăciun (ştiţi, atunci când elevii nu mai vor să facă nimic serios). La ce clasă? Eu cred că se poate face la orice clasă, dar cel mai bine ar fi dacă s-ar putea găsi o corelaţie cu cele învăţate la geometrie. Singura dificultate organizatorică o reprezintă găsirea acelor de pin uscate în cantităţi suficiente pentru toată clasa.

Ia uitaţi ce problemă frumoasă ne-a trimis o colegă de muzică:

O orchestră de 120 de muzicieni are nevoie de 40 de minute pentru a interpreta simfonia a 9-a de Beethoven. În cât timp vor interpreta 60 de muzicieni simfonia respectivă? (fie m numărul muzicienilor şi t timpul de interpretare)

Haideţi să mai şi râdem!

Poza de faţă este reală! (este făcută prin primăvară într-un magazin foarte cunoscut). Concluziile le trageţi singuri (despre ce şcoală a făcut persoana care a scris afişul respectiv, despre politica unor magazine de a încerca să fraierească clienţii etc.).

Şeful raionului de matematică

Anul acesta nu a prea fost timp prin şcoli de sărbătorit ziua lui pi, pentru că toată lumea era ocupată cu simulări (cum ar fi dacă ministerul ar planifica nişte activităţi din acestea obligatorii pentru toată lumea de ziua lui Eminescu, atunci când toţi colegii de Română fac activităţi speciale?).

Totuşi, noi i-am cântat numărului pi în 14 martie la ora opt Happy birthday to pi! Apoi le-am propus problemuţa cu mutatul unui chibrit (vezi postarea de anul trecut). Amintesc că noi am învăţat anul acesta despre lungimea şi aria cercului în semestrul I, aşa că elevii aveau deja o relaţie bună cu acest număr. Vă ofer momentul respectiv prin poza tablei după acel moment (problema este în partea dreaptă, propunerile lor dedesupt, iar rezolvarea în stânga). Pentru cei care nu cunosc, precizez că aproximarea 22/7 îi aparţine lui Arhimede şi a fost aproximarea practică dominantă pănă la apariţia fracţiilor zecimale.

Pi-fesorul de mate

Pe vremea când apăruse romanul Codul lui DaVinci multă lume din partea nematematică a societăţii se interesa despre detalii legate de numerele lui Fibonacci. Pur şi simplu erau la modă. Despre aşa-numita spirală a lui Fibonacci se găsesc foarte multe imagini pe internet, inclusiv unele destul de artistice (deosebit de interesante sunt câteva dintre acestea, ce se găsesc dând spre căutare fibonacci spiral hair flip). Ce caută în toată această preocupare matematico-artistică Donald Trump, asta nu ştiu să vă spun, dar de vreme ce tot a ajuns preşedintele SUA, m-am gândit că poate vreţi să vedeţi această poză. Oricum, toate laudele celui care a observat potriveala.

Echipa de campanie a partidului matematic

În ziarul magazin nr. 22 (3050) din 2 iunie 2016 găsim la pag. 4, în scurtul comentariu Churchill şi Kaiserul, următoarele: “… proaspătul  maior Winston Churchill (26 de ani pe atunci – în 1906). Viitorul prim-ministru al Marii Britanii activa în escadronul regal de husari din Oxfordshire. Churchill preferase să intre la cavalerie pentru că nu trebuia să înveţe matematică, disciplină pe care nu o agrea. …”  Şi când ne gândim că Churchill a câştigat al doilea Război Mondial cu ajutorul unui matematician – Alan Turing, cel care a descifrat mesajele maşinii de criptat naziste Enigma – , întrega situaţie capătă aspecte dea dreptul hilare.

Dacă tot am deschis ziarul magazin, în acelaşi număr, la pag. 15 găsim următorul banc:

Tatăl controlează caietul feciorului:

– De ce scrii cârligele astea aşa de alungite?
– Astea nu sunt cârlige, tată, sunt integrale.

(că tot e vremea de Oktoberfest 🙂

Zice că o infinitate de profesori de matematică merg odată la o terasă. Primul comandă o bere; al doilea comandă o jumătate; al treilea cere un sfert de bere; al patrulea comandă o optime şamd. La care barmanului îi sare muştaru’ şi zice:

– Măi dragilor, nu puteţi comanda şi voi simplu două beri?