Suntem obişnuiţi să aflăm din “perlele” candidaţilor la examenele de limba şi literatura română, presa centrală de Bucureşti oferindu-ne de obicei o scurtă selecţie în acest sens. Perle din zona matematică nu prea ajung publice, greşelile de gândire sau de calcul fiind foarte greu vizibile la nivelul corectării lucrărilor, dar şi destul de seci în sensul “gustării” de către publicul larg (după principiul că “nu toată lumea e obligată să ştie matematică” sau “poţi trăi bine şi fără matematică”).
Anul acesta am avut norocul de un elev foarte cinstit, care mi-a prezentat plin de entuziasm rezolvarea sa de la exerxiţiul 5 din Sub. I, de la simularea naţională a EN. Iată pe scurt rezolvarea exerciţiului, aşa cum mi-a fost prezentată cu mare avânt de către respectivul elev (cu mare avânt, pentru că ştia deja că a ales răspunsul corect):
Nu aţi înţeles? Nici eu n-am înţeles din prima, aşa că l-am oprit şi am cerut explicaţii mai lente, pas cu pas, ca să înţeleg şi eu ceva. Iată şi pentru dvs. paşii separaţi, din care puteţi deduce greşeleile individuale. Astfel, îmi spuse elevul următoarele:
– La început am zis că e supra 2, că-s două numere a şi b; dar apoi am văzut că de fapt sunt patru numere, aşa că am scris supra 4.
– Astea două se duc (minus radical din 2 cu plus radical din 2).
– La fel şi astea două (4 – 4 = 0).
– Deci rezultatul este 4.
Ultima concluzie este o cumulare a mai multor greşeli, pe care merită să le analizăm separat. În primul rând, mulţi elevi “începători în ale matematicii” nu înţeleg diferenţa între simplificare, unde ‘nimic” înseamnă 1, şi respectiv reducerea termenilor opuşi într-o sumă, unde “nimic” înseamnă 0; la ambele avem situaţia cu o tăiere lângă care nu mai scriem nimic. Această greşeală s-a combinat aici cu o a doua: nimic (interpretat ca 1) supra 4 a fost încurcat în mintiuca acestui elev cu 4 supra 1. Elevul respectiv ţinea minte că una din acestea dă 4, numărul 1 dispărând. Aşa că a bifat rezultatul 4, care era printre variantele posibile. Super! Eu personal nu am mai văzut o astfel de combinaţie de 5 greşeli în cascadă, care să ducă la rezultatul corect (desigur, cu sprijinul total dezinteresat al sistemului de testare în grilă).