Grupă de lucru – Florian Osswald & David Urieli (1)

5WM-S1+2 din 6 oct. 2015

Abordări holistice ale învăţării /De la descriere la regulă

(Ganzheitliche Lernansätze/From the description to the rule)

La Congresul profesorilor de matematică Waldorf din octombrie 2015, ce a avut loc la Dornach, lângă Basel, s-au organizat grupe de lucru pe diferite teme. În urma înscrierilor şi a numărului de doritori am participat la o grupă cumulată condusă alternativ de către cei doi profesori pe care i-am prezentat când am vorbit despre conferinţele ţinute de aceştia. Grupa de lucru a funcţionat în general în limba engleză şi au fost cu totul şase întâlniri ale acestui seminar/grupă de lucru, câte două în fiecare din cele trei zile pline ale congresului; în paralel au fost organizate opt grupe de lucru. Nu voi prezenta în detaliu cele şase întâlniri, ci voi spicui doar cele mai interesante aspecte. Iată pe scurt principalele idei din seminariile de marţi 6 oct. 2015.

Prima întâlnire a început cu un cuvânt din partea d-lui Florian Osswad (Germania), care a enunţat tema principală: GÂNDIREA (one theme at the top: thinking!). Apoi am primit şi prima problemă:

Două treimi din fete dansează cu trei sferturi din băieţi. Câte perechi dansează?

Este o problemă fabuloasă, pentru că nu se pliază pe nici un model uzual şi te pune să gândeşti. După care au venit şi primele comentarii: 50-60% din elevii care primesc această problemă răspund cu una din următoarele vaiante: 1) Nu ştiu; 2) Există o formulă pentru aceasta? 3) Aştept să explice profesorul/ întreb colegul. Ce facem noi profesorii în faţa unei astfel de situaţii? Cum putem reporni bucuria de a gândi? Cum putem porni de fapt iubirea pentru gândire?

Dl. David Urieli (britanic rezident în Noua Zeelandă) ne-a încurajat să încercăm a-i ajuta pe elevi să trensforme rezolvările problemelor în adevărate poveşti. Fiecare profesor de matematică ar trebui să fie un bun povestitor. Nimeni nu rezistă unei poveşti frumoase.

Apoi am primit alte sfaturi: voi ca profesori să vă gândiţi mult dar, în timpul orei elevii trebuie să facă cele mai grele lucruri. Cu cât va vorbi profesorul mai mult, cu atât mai rău. Nu te ajută dacă stai în în jurul unei persoane înţelepte, dacă aceasta tot vorbeşte. Elevii ne iubesc atunci când nu ştim şi trebuie să începem să gândim.

În întâlnirea de după amiază Florian Osswald a început cu următoarea remarcă: Matematica (ca fenomen) nu se poate explica. Poţi doar construi în jur aşa încât elevii să se prindă până la urmă. Într-un chestionar despre matematică, o elevă a scris: matematicianul matematiceşte.

Elevii strigă din tot sufletul: exerciţiile (în matematică) sunt plictisitoare! Noi o vrem în format nou şi surprinzător!

David Urieli ne-a atenţionat: noi suntem toţi de structură academică, am citit şi am scris mult. Elevii nu sunt aşa; ei au nevoie de activităţi în imagini (vizuale). Formulele sunt ca şi scrisul (abstracte). Aduceţi imagini în formule!

Iar Florian Osswald a încheiat ziua cu următoarea remarcă fabuloasă: Eu nu am avut niciodată idei bune, dar elevii mei aveau idei foarte bune; eu sunt doar deschis la ideile lor.

29 feb. 2015

Mariana Grigorovici

Titus Grigorovici

 

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInEmail this to someone

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Solve : *
12 − 12 =