În condiţiile de faţă este tot mai greu să-ţi faci datoria la un nivel de calitate cu adevărat mulţumitor. Soţia chiar spunea că vom ajunge cu timpul să ne dăm bătuţi în faţa cantităţii de muncă prea mari şi vom începe să facem compromisuri la calitate (nouă, profesorilor cu o vechime mai mare, ne-a fost crescută norma de predare cu 4 ore, practic cu o clasă în plus). Aşa că, până una alta, renunţăm la tot mai multe dintre activităţile care nu sunt absolut obligatorii.
În aceste condiţii am primit probabil cel mai frumos cadou: iniţiativa unor elevi de a face “ceva” de ziua lui pi, “orice, dar nu putem lăsa ziua asta să treacă doar aşa, ca o zi obişnuită”. N-a fost uşor, n-a ieşit cât şi-au propus, dar vineri la pauza mare eram aşteptaţi cu un frumos tablou la care au contribuit mai mulţi elevi. Un gest mic pentru matematică, dar un pas mare pentru cei implicaţi. În numele profesorilor de matematică, un foarte cald Mulţumim!!!
