În ultima vreme au apărut două zile speciale, având fiecare însemnătate numerică aparte. În primul rând am avut ziua de 16 septembrie 2025, care a fost prezentată ca ziua mondială Pitagora, în sensul că putea fi spusă ca 16.9.25, implicând astfel pătratele numerelor care compun ca laturi triunghiul dreptunghic cu laturile (3;4;5), cunoscut şi ca “triunghi egiptean” (era folosit în Egiptul antic, mult înaintea lui Pitagora, pentru trasarea unghiurilor drepte pe teren, atât în măsurarea parcelelor după inundaţiile anuale ale Nilului, cât şi în alte proiecte de construcţii). Ca o observaţie scurtă, în sistemul american de scriere, această dată apare ca 9.16.25 (perfect corespunzătoare scrierii triunghiului cu laturile în ordine crescătoare). În mod oarecum similar am fi putut sărbătorii şi alte date, de pildă 5 dec. 2013 (5.12.13), sau la anu’ 24 oct. 2026 (10.24.26) etc.
În altă ordine de idei, de curând am avut o aşa-numită zi pătrată globală, care s-a petrecut în 27 septembrie 2025, pe baza faptului că 27.09.2025 luat ca număr de opt cifre este un număr pătrat: 27052025 = 52052. Interesant este că la fel avem şi în cazul scrierii americane a datei, adică 9.27.2025, la care avem că 9272025 = 30452.
Pare un post potrivit pentru face un comentariu despre cultura matematica 🙂 . Recent m-am gandit la problema de a crea o cultura matematica care se manifesta dincolo de scoala sau de profesii matematice. De examplu Alex Kasman a creat websitul MathFiction care contine lucrari fictive care fac referinta la mate. Deasemenea exista The Mathematical Movie Database. Chiar si la scoala, imi place ca dumneavoastra faceti activitati cu elevii de ziua Pi (e la scoala dar e ceva ce nu tine de programa scolara). Mai putin oameni participa la cautarea de numere prime (The Great Internet Mersenne Prime Search sau cateva proiecte BOINC).
Japonezii au o istorie de cultura matematica mai veche si mai dezvoltata. De exemplu au avut Sangaku, sau probleme geometrice care erau postate la templele budiste sau shinto. Si la jocuri au fost popularizate (nu neaparat create) jocuri precum Sudoku, Futoshiki sau nonograme (precum Mario’s Super Picross). Jocuri video precum Mario’s Super Picross sau Donkey Kong Jr. Math au avut mai mult succes in Japonia ( intr-un interviu chiar Shigeru Miyamoto a mentionat ca membrii echipei lui le placea sa joace Donkey Kong Jr. Math in doi).
Recent, am inceput si eu sa creez o baza de date de jocuri video matematice sau jocuri care fac referinta la mate. Am fost motivat si influentat de bazele de date facute de Alex Kasman si cea de filme. Deasemenea, am fost influentat de conceptul de Homo Ludens (omul jucator) descris de istoricul olandez Johan Huizinga. Sunt cateva jocuri interesante pe langa cele mentionate cum ar fi Delearnia: Fractions of Hope, Engare, Tandis. Sunt example si de aplicatii care sunt gamificate cum ar fi Euclidea (geometrie euclidiana gamificata) sau PhET Simulations. In loc de jocuri video, pot fi deasemenea jocuri fizice cum ar fi jocurile de societate. Recent am sustinut pe Kickstarter jocul de societate Math Masters de DutchGames . In SUA e National Museum of Mathematics care are expozitii pentru publicul general. In final putem mentiona matematica prin origami sau alte tipuri de matematica recreationala ( a la Boris A. Kordemsky , Martin Gardner sau Nicolae Oprisiu care a scris “Olimpiada Jocurilor Rationale”).
Un examplu interesant din Romania e inginerul Ovidiu-George Pantea din Oradea care a organizat expozitia “101 ani de evoluție a calculatoarelor”. Exponatele includ abacele si riglele de calcul. Cred ca are in colectie si calculatoare de la Texas Instruments.
Poate in viitor o sa faceti un post despre cum sa cream o cultura matematica mai dezvoltata, fie ca e serioasa sau de recreatie.