Un eseu despre felul cum pot influenţa traducătorii – în bine sau în rău – înţelegerea unui text, mai ales când este vorba despre un text matematic, domeniul în care absolvenţii de filologie nu sunt “la ei acasă”, un astfel de eseu reprezintă pentru mine o dorinţă veche.
O poveste care circulă “din mail în mail”
Este povestea unui pinguin Magellan sud-american, care inoata 5 000 de mile (8 047 km) in fiecare an, ca sa se reuneasca cu barbatul care i-a salvat viata. Zidarul si, partial, pescarul pensionar Joao Pereira de Souza, 71 de ani, care traieste intr-un sat pe o insula exact inafara orasului Rio de Janeiro, Brazil, a gasit acest mic pinguin acoperit de petrol si aproape de moarte, zacind pe stincile plajei lui locale, in 2011. Joao l-a curatat si l-a hranit cu o dieta zilnica de peste, ca sa-i dea putere. El l-a numit Dindim. Dupa o saptamina, el a incercat sa-i dea drumul pinguinului, inapoi in mare. Dar, pasarea nu voia sa plece. ‘El a stat cu mine timp de 11 luni si apoi, imediat dupa ce-si schimbase penele cu altele noi, a disparut’
Si exact citeva luni mai tirziu, Dindim a venit inapoi. Intr-o zi, l-a vazut pe pescar pe plaja si l-a urmat acasa. In ultimii 5 ani, Dindim a petrecut 8 luni pe an cu Joao si se crede ca-si petrece restul timpului inperechindu-se pe coasta Argentinei si Chile. Se crede că înoată până la 8 047 de kilometri (5.000 de mile) in fiecare an, ca sa se reuneasca cu omul care i-a salvat viata.
‘Il iubesc pe pinguin ca si cum ar fi propriul meu copil si cred ca pinguinul ma iubeste’, a spus Joao la Globo TV. ‘Nimeni altcineva nu are voie sa-l atinga. Ii ciupeste pe toti daca incearca. El sta intins [sic] in poala mea, ma lasa sa-i fac dus, imi da voie sa-l hranesc cu sardine si sa-l ridic in brate. ‘Toti au spus ca nu o sa se intoarca, dar in ultimii 4 ani a venit inapoi ca sa ma viziteze. El vine in Iunie si pleaca acasa in Februarie si in fiecare an devine mai afectuos, deoarece pare tot mai fericit să mă vadă’.
Biologul prof. Krajewski, care l-a intervievad pe pescar pentru Globo TV, a spus ziarului The Independent: ‘Nu am vazut niciodata nimic asemanator cu asta, pina acum. Cred ca pinguinul crede ca Joao face parte din familia sa si ca, probabil el este tot pinguin. ‘Cand l-a vazut, dadea din coada ca un caine si tipa cu incantare’. Si, pur si simplu, lumea pare din nou a fi un loc mai placut.
După imaginea cu cei doi protagonişti să încercăm să ne imaginăm traducătorul; pentru că este evident că discutăm despre un text tradus, se simte prin toţi porii textului. Nu mă leg de lipsa diacriticelor sau de exprimările stângace (exact inafara orasului Rio de Janeiro, Brazil), dar am evidenţiat 2-3 momente în care se vede cam ce înţelege persoana respectivă în momentul când dă de numere sau de exactitate (Si exact citeva luni mai tirziu, Dindim a venit inapoi.). Este evident că nu l-a însoţit nimeni pe pinguinul cel simpatic verificându-l dacă a călătorit exact 5000 de mile. Ca urmare, traducerea corectă ar fi fost 8000 de km. Cei 47 de km puşi cu exactitate pedantă ne arată cât a înţeles persoana respectivă din perioada petrecută la orele de matematică prin şcoală, anume ce stress îi provoacă, ce frică reprezintă fiecare nouă intâlnire cu matematica (în cazul de faţă, situaţia de a fi nevoit să traduci dintr-un sistem de unităţi de măsură în altul). Şi ca să ne arate cât este de atent la detaliile matematice, a mai repetat o dată minunea, în sens invers 8047 km, adică 5000 mile. Articolul nu este semnat (autor sau traducător) sau datat.
Astfel de probleme în care se vede “de la o poştă” lipsa de gândire matematico-logică a traducătorilor se găsesc peste tot pe internet, dar şi în presa scrisă şi în audio-vizual. Acesta ar fi un subiect în sine de analiză, anume cum se vede în societatea cât de cât cultă “rezultatul” muncii breslei profesorilor de matematică după 8 ani de şcoală: ne ocupăm doar de vârfuri, pe când o mare parte din elevi trec prin şcoală fără să dobândească mai nimic din beneficiile educative ale matematicii (de pildă, dacă nu ai examen din matematică, atunci eşti absolvit de orice datorii reale faţă de această disciplină şcolară).
Dacă problemele legate de traducerile speriate de matematică s-ar rezuma însă doar la astfel de exemple, atunci nici nu ar fi meritat făcută această analiză. Din păcate, exemple de acest fel se găsesc şi la case mai mari, fenomenul traducerilor împiedicate, fiind la ora actuală extrem de extins, mergând până la schimbarea sensului iniţial al textului. CTG