Category: Distractiv

În lucrarea Bazele spirituale ale numerelor de Ernst Bindel (Die geistigen Grundlagen der Zahlen; Ed. Freies Geistesleben, Stuttgart, ediţia a 5-a 1998), în primul capitol Despre om şi primele zece numere, la pagina 20 autorul îl cita pe Sf. Martin, care cuprindea totalitatea primelor zece numere într-o singură sumă: 1 + 2 + 3 + … + 10 = 55. Acest fel de adunare este numită o adunare în sensul înţelepciunii divine. Numărul zece apare şi în rezultat sub forma celor doi de 5 alăturaţi.

Despre importanţa deosebită acordată sumelor Gauss de către spiritualitatea creştină am mai vorbit. Ca intelectual cu baze profund ştiinţifice, la împlinirea vârstei de 55 ani, astfel de gânduri ar trebui să-mi cauzeze cel mult o ridicare de sprânceană şi un zâmbet fin în colţul gurii. Mult mai interesantă pare însă discuţia dacă observăm că numărul 55 apare şi în şirul lui Fibonacci: 1, 1, 2, 3, 5, 8, … 55, … Da,da! Şi ghici pe ce poziţie apare 55 acolo? Uau! Poate, totuşi este ceva special cu vârsta asta de 55 de ani.

Desenul face referire la faptul că unul dintre cuvintele în engleză pentru flautist, fluierar, începe cu silaba pi, cât şi la vechea poveste culeasă de Fraţii Grimm, pe care o ştiu din copilărie (eu am ascultat-o atunci în germană şi am resimţit-o ca brutală), cu flautistul care a scăpat un oraş întreg de şobolani, dar apoi şi de toţi copiii.

Apropos: în acest an ne-am trezit că 14 martie ar fi şi ziua mâncatului de plăcinte. Oare, asta are legătură cu faptul că în şcolile americane se mănincă plăcinte de ziua lui π, plăcintele americane fiind în acest sens rotunde. Mie îmi miroase a plagiat, chestia asta cu ziua mâncatului de plăcinte suprapusă tocmai peste ziua lui π; sau poate este doar o greşeală de traducere/ intrpretare cu scoatere din context (cuvântul englezesc pentru plăcintă sună aproape identic cu pronunţia literei π, aşa încât de ziua lui π, după activităţile specifice elevii servesc împreună cu profesorii o plăcintă, neapărat rotundă, care poate ajunge chiar şi la înălţimea unui tort). Atunci când nevastă-mea organiza ziua lui π la Liceul Eugen Pora din Cluj, în pauză elevii serveau piscuiţi, care erau nişte simpli biscuiţi, dar neapărat rotunzi. Oricum, iată şi plăcinta făcută de nevastă-mea şi ornată de fiică-mea (jur că n-am nici cel mai mic amestec în iniţiativa cu pricina).

Cum se numeşte un şarpe care are lungimea exact 3,14 m? Grea întrebare!

(V-am spus că fiică-mea găseşte tot felul de chestii pe net) Piton, desigur.

Pentru cei doritori dintre dvs. de a confecţiona cu elevii la clasă un calendar dodecaedric, iată adresa de unde mi-am descărcat şi eu. Alegeţi varianta care vă convine. Ar fi bine să-l imprimaţi pe hârtie ceva mai groasă (cel puţin 120 g/mp, dar la 160-180 stă cel mai bine). Dacă-l imprimaţi pe hârtie colorată, elevii îl vor avea gata colorat; dacă îl imprimaţi pe hârtie albă, atunci îl pot personaliza prin colorare înainte de a-l asambla. Iată adresa:  https://folk.uib.no/nmioa/kalender/

Poate nu vă vine a crede, darau trecut deja doi ani de la implicarea lui π în alegerile prezidenţiale din România. Habar nu aveam atunci de pandemie şi cum aceasta urma să ne schimbe brutal vieţile, dar ne pricepeam la fel de bine să ne luptăm unii cu alţii, să visăm în personajul providenţal care să ne conducă şi să ne materializeze toate visele. Întâmplarea merită “comemorată” cu câteva zâmbete la adresa lui π (toate din spaţiul anglofon). Dragul de π a apărut atunci în mod total neaşteptat în primplanul luptei electorale, rămânând surprinzător de mult în lumina reflectoarelor mass-mediei româneşti,

Nici nu ştiu cui i se adresează următoarea primă glumiţă: oricăruia dintre cei doi protagonişti ai turului doi din acele alegeri sau nouă alegătorilor. Oricum, văzând evoluţia politică din această toamnă de 2021, starea mea este destul de asemănătoare cu cea a pacientului din următoarea imagine:

– Pe o scară de la 1 la 10, cât de puternică este durerea?

– π

– Explică, detaliază!

– Nivel scăzut, dar nu se termină niciodată.

Peste ocean unii au o problemă mare cu matematica (ce-o fi însemnând aia, de fapt?). Acesta este punctul de vedere al unui tânăr absolvent:  Nu ştiu cum să fac rost de o slujbă; nu ştiu cum îmi voi plăti taxele; tot ce ştiu este că ( a + b )² = a² + b² !

Prin navigările ei, fiică-mea întâlneşte diferite imagini implicând glume cu substrat matematic. Pentru cei care “nu vă plimbaţi pe acolo” m-am gândit să vă prezentăm şi pe blogul nostru, spre luare aminte şi cunoaştere. Asta pentru că multe dintre acestea fac haz de necaz de situaţia matematicii din şcoli.

Legat de imaginea următoare pot doar să observ faptul că pentru multe persoane trecerea prin şcoală se rezumă doar la cât de frumos ştiu să zâmbească. Da, din păcate, de multe ori doar la asta se reduce. Doar că, pentru cei cu astfel de înclinaţii, metoda cu zâmbitul de obicei nu prinde tare bine şi la ora de matematică. Însă pentru cine caută doar zâmbetul, totul este OK! Am putea spune chiar de-a dreptul minunat!

Soţia mea a cumpărat de curând o brânză la reducere. De-abia acasă am văzut de ce a cumpărat-o. Oare, cât trebuie să coste o brânzică rotundă? Evident: 3,14 lei! Ca la Mama acasă (mama a fost profesoară de matematică).

Site-ul de ştiri timesnewroman.ro  relata la începutul vacanţei de vară următoarele: Aglomerație, nervi și mii de români întorși din drum în vama Kulata-Promachonas, după ce autoritățile grecești au decis să interzică accesul în țară a turiștilor care nu cunosc teorema lui Pitagora. Românii blocați cu orele în vamă susțin că fiecare a fost chemat într-o gheretă, sub pretextul efectuării unui test. Se pare că în loc să fie test rapid Covid, românii s-au trezit întrebați scurt: ”Care este teorema lui Pitagora?”, iar cei care nu o știau erau trimiși înapoi.

Românii sunt revoltați pentru că nu sunt lăsați cu telefoanele și nici nu se precizează dacă este vorba de teorema lui Pitagora generalizată sau restrânsă, doar în triunghiurile dreptunghice. Ca de obicei, autoritățile bulgare au dat dovadă de aceeași nesimțire, n-au informat turiștii care intrau pe la Ruse și nici n-au separat traficul pentru cei care știu și cei care nu știu teorema lui Pitagora. Grecii susțin că măsura este una preventivă: ”Am descoperit că turiștii care cunosc teorema lui Pitagora au o igienă mai bună și au și mai mulți bani. (…)

Articolul complet este de găsit la adresa de mai jos. Între timp, Grecia a intrat din nou în zona roşie a ţărilor cu renumitul indice de peste 3 ‰. Să fie oare de la modul defectuos de testare a turiştilor care au mers acolo în vacanţă? Dacă i-ar fi întrebat şi despre teorema lui Thales, cine ştie, poate lucrurile ar fi stat ceva mai bine …

Cozi la vama Kulata. N-au voie în Grecia cei care nu știu teorema lui Pitagora!

La adresa următoare găsiţi oferta unui designer/producător care a avut strălucita idee că ar ieşi nişte lămpi foarte moderne pe baza secţiunilor conice (la propriu!). Trecem peste faptul că explicaţiile din planşa “teoretică” sunt parţial incorecte şi ne bucurăm de idee în sine. Titus Conicus

https://www.livinspaces.net/design-and-style/product-design/conic-section-pendant-light-castor-design/